Primavara, martisor, un nou sezon, un nou inceput si mii de motive sa ne bucuram de zilele insorite ce ne asteapta. Pentru mine inceputul primaverii nu a fost nicicand mai dulce decat in acest an.
Au trecut deja doua luni de cand i-am zarit chipul printre fulgii mari de zapada si i-am spus...da, am spus ca as vrea sa fiu universul lui intotdeauna. Si parca ar fi fost ieri, parca am fi urcat razand din nou acelasi deal cu pasi greoi, am fi privit spre ingerasii de zapada si as fi atins cu emotie dosul palmelor lui care dezvaluiau cea mai frumoasa declaratie de dragoste.
Iar acum, dupa doua luni, cele mai grele luni, simt ca as fi vrut sa fi trecut o eternitate, poate chiar mai mult, sa fi trecut zapezile argintii, primaverile cu ghiocei si zambile, verile arse de soare si ploile lungi de toamna..si tot asa pana intr-o zi cand 1 Martie nu o sa mai fie cu amintiri. Va fi, undeva, intr-un colt de paradis.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu